Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- laboratoare:laborator00a [2015/10/06 23:37]
Andrei Roșu-Cojocaru [Ce sunt sistemele de gestiune a resurselor companiei?]
+++ laboratoare:laborator00a [2015/10/08 14:13] (current)
Andrei Roșu-Cojocaru [Materiale Ajutătoare]
@@ Line 15: / Line 15: @@
 ===== Materiale Ajutătoare ======
+{{ :laboratoare:laborator00a:aipi2015-lab00a-slides.pdf }}
 ===== Ce sunt sistemele de gestiune a resurselor companiei? =====
@@ Line 29: / Line 30: @@
 ==== ====
-**Costul** unui sistem ERP variază în funcţie de numărul de utilizatori, modulele achiziţionate şi timpul de implementare. Totodată, trebuie achitată o taxă pentru întreţinere (suport tehnic), care este cuprinsă de obicei între 16-22% din costul licenţei. Costurile sistemelor ERP sunt proporţionale cu beneficiile pe care le oferă. În principiu, nu există sisteme ERP ieftine şi bune. În cazul în care încă mai există pe piaţă, astfel de aplicaţii nu asigură companiilor plusul de eficienţă de care au nevoie. Dimpotrivă, adoptarea lor se dovedeşte mai costisitoare decât achiziţionarea unei soluţii la standard internaţional care presupune o investiţie iniţială mai mare. În medie, cheltuielile cu aplicațiile integrate pentru gestiunea resurselor s-au ridicat la **4.5 milioane $**, considerabil mai mari decât în anul precedent, întrucât companiile sunt dispuse să investească mai mult în proiectarea componentelor importante (mai ales referitoare la modificarea structurii organizaționale), astfel încât să preîntâmpine costurile ridicate ce ar putea apărea ulterior (legate de comunicații sau cursuri de pregătire ale personalului). Conform unui sondaj realizat de Panorama Consulting în 2015,
+**Costul** unui sistem ERP variază în funcţie de numărul de utilizatori, modulele achiziţionate şi timpul de implementare. Totodată, trebuie achitată o taxă pentru întreţinere (suport tehnic), care este cuprinsă de obicei între 16-22% din costul licenţei. Costurile sistemelor ERP sunt proporţionale cu beneficiile pe care le oferă. În principiu, nu există sisteme ERP ieftine şi bune. În cazul în care încă mai există pe piaţă, astfel de aplicaţii nu asigură companiilor plusul de eficienţă de care au nevoie. Dimpotrivă, adoptarea lor se dovedeşte mai costisitoare decât achiziţionarea unei soluţii la standard internaţional care presupune o investiţie iniţială mai mare. În medie, cheltuielile cu aplicațiile integrate pentru gestiunea resurselor s-au ridicat la **4.5 milioane $**, considerabil mai mari decât în anul precedent, întrucât companiile sunt dispuse să investească mai mult în proiectarea componentelor importante (mai ales referitoare la modificarea structurii organizaționale), astfel încât să preîntâmpine costurile ridicate ce ar putea apărea ulterior (legate de comunicații sau cursuri de pregătire ale personalului).\\ Conform unui sondaj realizat de Panorama Consulting în 2015,
   * **bugetul estimat** pentru implementarea unei soluții ERP a fost depășit (cu valori cuprinse de regulă între 25%-50% din valoarea contractată) de cele mai multe companii (~55%), motivul principal fiind reprezentat de extinderea funcționalității solicitate (alte motive invocate fiind previziunile eronate în privința necesarului de resurse umane sau logistice, apariția unor probleme tehnice neprevăzute, estimarea greșită a bugetului, cheltuieli suplimentare de consultanță sau legate de planificare); au existat și organizații care au reușit să se încadreze în buget (30%) sau chiar să cheltuie mai puțin decât era prevăzut (15%);
   * perioada de timp în care se realizează **amortizarea costurilor** legate de adoptarea unui sistem integrat la nivelul organizației este cuprinsă între 1 an sau mai puțin (12%) și 5 ani sau chiar mai mult (11%), cu o medie de 3 ani (35%); unele organizații nu pot estima dacă și-au recuperat investițiile de la momentul în care aplicația care le gestionează resursele a început să fie utilizată (19%).
-Dezvoltarea unui sistem ERP  poate dura o **perioadă de timp de ordinul anilor** pentru organizaţii mai mari (cuprins între 1 şi 5 ani, cel mai frecvent, pentru companiile de dimensiuni mari, care adoptă pachete complexe, migrarea către o soluţie complet informatizată durează 2-3 ani), recomandându-se de regulă să fie consultaţi experţi în implementarea unor astfel de produse în detrimentul realizării aplicaţiei în departamentul IT al companiei. Consultanţii sunt cea mai importantă categorie de specialişti ERP, ocupându-se deopotrivă cu implementarea sistemului, pregătirea profesională a utilizatorilor şi asigurarea mentenanţei. Există o specializare a acestora în funcţie de aria lor de expertiză. Cei funcţionali cunosc unul sau mai multe module ale sistemului ERP pe care le pot configura astfel încât acestea să corespundă cel mai bine cerinţelor companiei. Consultanţii organizaţionali regândesc procesele de afaceri astfel încât acestea să funcţioneze mai bine. De multe ori, reingineria este impusă chiar de migrarea la sistemul ERP. Consultanţii strategici sunt folosiţi doar pentru companiile foarte mari care necesită adoptarea unor optimizări. De regulă, consultanţii lucrează în cadrul companiilor de consultanţă care oferă suport pentru orice tip de produs informatic la nivelul unei organizaţii.
+Dezvoltarea unui sistem ERP  poate dura o **perioadă de timp de ordinul anilor** pentru organizaţii mai mari (cuprins între 1 şi 5 ani, cel mai frecvent, pentru companiile de dimensiuni mari, care adoptă pachete complexe, migrarea către o soluţie complet informatizată durează 2-3 ani). O medie pentru cele mai multe organizații este de 14 luni, constatându-se însă depășiri în ceea ce privește previziunile legate de perioada de timp necesară pentru implementarea soluției în cele mai multe dintre cazuri (75%). Comparativ cu perioada de timp estimată, se poate observa că implementarea unor astfel de sisteme durează frecvent cu până la 25% mai mult, putând ajunge însă chiar și la 75%, cauzele fiind reprezentate de calcule nerealiste, decizia de a adopta mai multe funcționalități decât erau prevăzute, probleme tehnice, constrângeri legate de resurse (umane sau logistice), probleme la nivelul organizației, conflicte legate de priorități, necesităților legate de pregătirea personalului.
+Se recomandă ca în implementarea unor astfel de produse să fie consultaţi **experţi** în detrimentul realizării aplicaţiei în departamentul IT al companiei. Consultanţii sunt cea mai importantă categorie de specialişti ERP, ocupându-se deopotrivă cu implementarea sistemului, pregătirea profesională a utilizatorilor şi asigurarea mentenanţei. Există o specializare a acestora în funcţie de aria lor de expertiză. Cei funcţionali cunosc unul sau mai multe module ale sistemului ERP pe care le pot configura astfel încât acestea să corespundă cel mai bine cerinţelor companiei. Consultanţii organizaţionali regândesc procesele de afaceri astfel încât acestea să funcţioneze mai bine. De multe ori, reingineria este impusă chiar de migrarea la sistemul ERP. Consultanţii strategici sunt folosiţi doar pentru companiile foarte mari care necesită adoptarea unor optimizări. De regulă, consultanţii lucrează în cadrul companiilor de consultanţă care oferă suport pentru orice tip de produs informatic la nivelul unei organizaţii. Cele mai multe societăți (peste 80%) recurg de obicei la sfatul consultanților pe întreaga perioadă legată de implementarea unuei aplicații integrate de gestiune a resurselor întreprinderii, de la momentul alegerii unui produs adecvat nevoilor organizaționale și până după ce un astfel de sistem a fost pus deja în funcțiune. Motivele cele mai frecvent invocate pentru contractarea serviciilor acestor experți sunt legate de implementarea propriu-zisă a aplicației ERP la nivelul companiei, alegerea obiectivă a produsului care se mulează cel mai bine pe fluxurile informaționale și procesele de afaceri, oferirea de suport tehnic și consultanță către utilizatori, planificarea schimbărilor la nivelul organizației și evitarea unor soluții care pot prezenta un risc semnificativ. Prin toate aceste activități, consultanții se constituie în parteneri strategici ai companiilor care migrează către o soluție informatică de gestiune a resurselor întreprinderii, pe toată durata desfășurării unui astfel de proiect.
 ===== =====
@@ Line 46: / Line 49: @@
 O aplicație integrată pentru întreprinderi interacționează cu trei tipuri de utilizatori:
-  * **angajații companiei**, realizând gestiunea resurselor umane, oferind utilitare ce furnizează statistici cu privire la nivelul de productivitate, sugerând posibile soluții de optimizare;
+  * **angajații companiei**, realizând gestiunea resurselor umane, oferind utilitare ce furnizează statistici cu privire la nivelul de productivitate, sugerând posibile soluții de optimizare; tot la acest nivel sunt implementate operațiile financiar-contabile, care analizează veniturile raportate la cheltuieli, identificând activitățile care pot fi optimizate pentru obținerea unui profit mai mare; aspectele legate de planificarea producției au în vedere programul de achiziții și potențialul ca produsele să fie absorbite precum și disponibilul de capital uman;
-  * **furnizorii**, implementând programe de analiză a inventarului pe baza căruia sunt generate comenzile de aprovizionare, luând în calcul atât ritmul producției cât și nivelul vânzărilor;
+  * **furnizorii**, implementând programe de analiză a inventarului pe baza căruia sunt generate comenzile de aprovizionare, luând în calcul stocurile existente și posibilitatea ca acestea să fie procurate și transportate corespunzător;
   * **clienții**, asigurând procesul de vânzare și distribuire a produselor cât și servicii de suport tehnic / întreținere.
@@ Line 60: / Line 63: @@
   * **aprovizionare şi execuţie logistică**: gestiune inventar şi depozit, logistică de intrare şi ieşire, gestiune transport;
   * **fabricaţie şi dezvoltare de produse**: planificarea producţiei, gestiunea datelor privind ciclul de existenţă;
-  * **vânzări şi servicii: gestiune comenzi**, oferirea de servicii specializate, vânzări şi servicii post-vânzare;
+  * **vânzări şi servicii**: gestiune comenzi, oferirea de servicii specializate, vânzări şi servicii post-vânzare;
   * **servicii corporatiste**: gestiune imobiliară, a activelor întreprinderii, proiect şi portofoliu, deplasări, conformitate de mediu, comfort şi siguranţă, calitate, servicii comerciale globale.
@@ Line 87: / Line 90: @@
 De asemenea, implementarea soluţiilor de e-commerce sau e-business (B2B) în cadrul unei aplicaţii ERP oferă atât posibilitatea de a controla procesele din cadrul companiei de la distanţă cât şi accesarea ei pe scară largă de către clienţi răspândiţi pe tot globul. Astfel, sistemul de gestiune a resurselor întreprinderii va integra interfeţe web permiţând tranzacţii precum plasarea comenzilor şi urmărirea lor, achiziţii, actualizări ale inventarului ce se realizează între organizaţie, furnizori şi clienţi.
-===== Principii de proiectare pentru sisteme informatice de administrare a unei societăți =====
+===== Principii de proiectare pentru sisteme informatice de administrare a unei corporații =====
 Arhitectura unei aplicații integrate pentru gestiunea resurselor unei companii presupune de regulă distribuirea funcționalității pe trei niveluri:
   - **un nivel de date** (reprezentat de baza de date/depozitul de date); de regulă acesta se află pe un server dedicat pentru date, optimizat pentru gestiunea acestora (exemplu: Oracle Exadata);
-  - **un nivel care implementează logica aplicaţiei** corespunzător proceselor de afaceri din cadrul companiei; conectarea la baza de date se face printr-un "driver" (frecvent, ODBC – Open DataBase Connectivity), existând un subnivel al accesului la date; localizarea sa este pe un server de aplicaţii;\\ Nivelurile de date şi de logică a aplicaţiei se mai numesc de **backend**, întrucât se pot găsi în locaţii geografice diferite de locul de unde sunt accesate, modul în care operează fiind transparent pentru utilizator.
+  - **un nivel care implementează logica aplicaţiei** corespunzător proceselor de afaceri din cadrul companiei; de regulă, funcționalitățile sunt delegate mai multor componente specializate:
-  - **un nivel de prezentare** care se găseşte pe terminalele de lucru şi conţine interfaţa cu utilizatorul, aceasta putând fi accesată inclusiv dintr-un browser (în cazul unei aplicaţii web).\\ Nivelul de prezentare mai poartă denumirea de **frontend** întrucât aici are loc interacţiunea utilizatorilor propriu-zisă cu sistemul ERP.
+    - accesul la date se face fie printr-un "driver" (frecvent, JDBC – Java DataBase Connectivity), fie folosind un nivel de abstractizare mai ridicat, oferit de un sistem ORM (Object-Relational Model), standardul pentru Java fiind JPA (Java Persistence API), pentru care există numeroase implementări;
+    - operațiile propriu-zise pot fi implementate folosind arhitecturi specializate precum EJB (Enterprise Java Beans) sau Spring;
+    - expunerea metodelor accesibile se face de regulă sub formă de servicii;
+    - comunicația dintre componente se face prin diferite mecanisme de integrare, existând două modele:
+      - sisteme strâns cuplate, sincrone (RMI - Remote Method Invocation, servicii web: JAX-WS, JAX-RS);
+      - sisteme slab cuplate, asincrone (JMS - Java Message Service);
+  - **un nivel de prezentare** care se găseşte pe terminalele de lucru şi conţine interfaţa cu utilizatorul, aceasta putând fi accesată inclusiv dintr-un browser (în cazul unei aplicaţii web).
 {{ :laboratoare:laborator00a:03enterprise_resource_planning_architecture.png?nolink&700 }}
+Nivelurile de date şi de logică a aplicaţiei se mai numesc de **backend**, întrucât se pot găsi în locaţii geografice diferite de locul de unde sunt accesate, modul în care operează fiind transparent pentru utilizator.
+Nivelul de prezentare mai poartă denumirea de **frontend** întrucât aici are loc interacţiunea utilizatorilor propriu-zisă cu sistemul ERP.
+De obicei, sistemele integrate pentru gestiunea resurselor unei întreprinderi folosesc modelul client / server.
+  - clientul poate fi o aplicație desktop (folosită de angajați la sediul organizației), o aplicație web (accesată mai ales de clienți sau de furnizori) sau aplicații mobile (utilizate de angajați în alte locații decât sediul companiei, acestea având avantajul că pot fi utilizate atât offline cât și online);
+  - se pot reutiliza funcționalitățile unui server de aplicații preexistent, acesta având rolul de container sau se poate implementa un server care să satisfacă cerințele operaționale specifice aplicației respective; de regulă, există mai multe instanțe de server care rulează concomitent, de preferință în locații diferite, comunicând între ele, astfel încât să se asigure echilibrarea încărcării din punct de vedere al numărului de clienți deserviți precum și recuperarea în caz de eroare (indisponibilitate) transparentă pentru clienți.
 ===== Caracteristicile pachetelor de programe pentru planificarea activității unei firme  =====
@@ Line 118: / Line 135: @@
 {{ :laboratoare:laborator00a:04enterprise_resource_planning_taxonomy.png?nolink&700 }}
-Conform unui sondaj al Panorama Consulting Solutions realizat în 2012, din punct de vedere al vânzărilor, cea mai mare pondere o au soluţiile de nivel III întrucât companiile care îşi permiteau să achiziţioneze sisteme ERP de nivel I o făcuseră deja în deceniile anterioare. Din acest punct de vedere, se poate spune că piaţa acestui tip de produse este saturată. Totuşi, se remarcă o cerere semnificativă în privinţa proceselor de actualizare şi suport tehnic pentru acestea, dată fiind răspândirea lor.
+În ultima perioadă se observă că, din punct de vedere al vânzărilor, cea mai mare pondere o au soluţiile de nivel III întrucât companiile care îşi permiteau să achiziţioneze sisteme ERP de nivel I o făcuseră deja în deceniile anterioare. Din acest punct de vedere, se poate spune că piaţa acestui tip de produse este saturată. Totuşi, se remarcă o cerere semnificativă în privinţa proceselor de actualizare şi suport tehnic pentru acestea, dată fiind răspândirea lor.
 Tendinţele sunt de extindere a instalărilor de noi sisteme ERP nivel II / III pe măsură ce companiile medii şi mici sunt în curs de informatizare completă. Totodată, se aşteaptă ca tendinţa de creştere a cererii de specialişti pentru produsele de nivel I să se accentueze.
+Comparativ cu anii precedenți, se constată o creștere semnificativă a numărului de produse ce oferă soluții integrate de gestiune a resurselor întreprinderii, ceea ce face ca decizia de alegere a celei mai adecvate aplicații pentru o organizație să fie din ce în ce mai dificilă, impunându-se necesitatea consultării unor specialiști familiarizați cu oferta existentă pe piață.
 |<100% 33% 33% 33%>|
@@ Line 126: / Line 145: @@
 |  SAP\\ Oracle eBusiness Suite\\ Oracle JD Eduards\\ Oracle Peoplesoft\\ Microsoft Dynamics  |  Epicor\\ Sage\\ Infocor\\ IFS\\ QAD\\ Lawson\\ Ross  |  ABAS\\ Activant Solutions Inc.\\ Baan\\ Bowen and Grobes\\ Compiere\\ Exact\\ Netsuite\\ Visibility\\ Blue Cherry\\ Exact\\ HansaWorld\\ Intuitive\\ Syspro  |
-Deşi există mai multe sisteme ERP open-source gratuite, în special de nivel III (Compiere, GNU Enterprise, JFire, OpenERP, WebERP) implementate folosind tehnologii variate (C++, Java, PHP, MySQL, Python, Ruby, JavaScript) principalii competitori, ocupând mai bine de 42% din cota de piaţă în 2013 pentru sistemele ERP de nivel I sunt SAP (24%), Oracle (12%, cu produse precum e-Business Suite, JD Eduards, Peoplesoft) şi Microsoft (6%) cu sistemul Microsoft Dynamics. Totuși, comparativ cu anii precedenți se observă o creștere a utilizării soluțiilor de nivel II și III.
+Deşi există mai multe sisteme ERP open-source gratuite, în special de nivel III (Compiere, GNU Enterprise, JFire, OpenERP, WebERP) implementate folosind tehnologii variate (C++, Java, PHP, MySQL, Python, Ruby, JavaScript) principalii competitori, ocupând mai bine de 59% din cota de piaţă în 2014 pentru sistemele ERP de nivel I sunt SAP (27%), Oracle (19%, cu produse precum e-Business Suite, JD Eduards, Peoplesoft) şi Microsoft (13%) cu sistemul Microsoft Dynamics. Totuși, comparativ cu anii precedenți se observă o creștere a utilizării soluțiilor de nivel II și III.
+{{ :laboratoare:laborator00a:05erp_application_market_share_in_2014.png?nolink }}
-TODO: cote de piață 2015
 Soluţiile ERP de nivel I presupun investiţii financiare foarte mari, implementarea lor realizându-se într-un interval de timp mai lung, produsele aflate pe piaţă având mai multe decenii de evoluţie. Acesta este şi motivul pentru care sunt oferite de companii foarte puternice (SAP, Oracle, Microsoft), acestea achiziţionând în timp sisteme care le ameninţau supremaţia, cel puţin pe anumite segmente. Este cazul Oracle care a preluat companiile JD Eduards şi Peoplesoft sau a Microsoft care a achiziţionat Navision şi Axapta, investind ulterior sume foarte mari de bani pentru a le face competitive raportat la cerinţele pieţei. Există însă și companii puternice care oferă soluţii cu răspândire mai redusă (regională). Este cazul IBM care oferă sisteme destinate unei anumite nişe, cum ar fi restaurantele de fast-food. Programele dezvoltate pentru aceste sisteme folosesc un limbaj proprietar, cum ar fi ABAP pentru SAP, respectiv Navision pentru Microsoft Dynamics.
@@ Line 136: / Line 156: @@
 Un sistem ERP poate fi **localizat pe un server central** sau poate fi **distribuit** sub formă de "servicii" în cadrul mai multor componente hardware sau software care comunică printr-o reţea de calculatoare (avantaj: aplicaţiile pot fi cumpărate de la producători diferiţi, pot adresa probleme specifice necesare într-un segment al companiei şi pot fi actualizate sau înlocuite cu costuri mai mici; dezavantaj: pot apărea probleme la integrarea modulelor de la producători diferiţi).
+==== Localizare ====
+Aplicațiile de tip Enterprise Resource Planning pot fi instalate **la locații găzduite de beneficiar**, pot fi **accesate prin Internet sub formă de servicii** (SaaS - Software as a Service) sau pot fi **găzduite în Cloud**. Dacă până recent opțiunea masivă a tuturor organizațiilor era de a-și configura local sistemul responsabil de gestiunea resurselor organizației, accesarea sa făcându-se exclusiv în cadrul rețelei de calculatoare private de la nivelul companiei, se constată migrarea (exponențială) către utilizarea serviciilor specializate disponibile în Internet, prin intermediul unui navigator, opțiune puse la dispoziție inclusiv de marii producători, nu doar de dezvoltatorii open-source. Beneficiile acestei variante constau în scăderea costurilor legate de infrastructura logistică, creșterea nivelului de disponibilitate, flexibilitate, scalabilitate, accesul la actualizări mult mai rapid. Pachetele de programe disponibile în Cloud par să implice costuri reduse, însă adresabilitatea mică pentru această opțiune se datorează faptului că nu este încă suficient mediatizată precum și îngrijorărilor manifestate la nivelul conducerii companiilor legate de posibilele breșe de securitate sau de riscul de pierdere a datelor.
 ===== Obiectivele aplicațiilor de gestiune a logisticii organizației =====
@@ Line 144: / Line 167: @@
   * simplificarea proceselor de afaceri operaţionale pe scară largă care deveniseră de o complexitate ridicată datorită achiziţiilor din trecut sau unei creşteri semnificative a organizaţiei;
   * obţinerea de beneficii datorate îmbunătăţirii gestiunii informaţiei prin creşterea accesibilităţii acesteia, eliminarea redundanţelor datelor şi implementarea unor funcţionalităţi de estimare.
+Alte motive pentru care organizațiile declară că recurg la implementarea unei aplicații integrate pentru întreprinderi sunt: înlocuirea sistemului responsabil la momentul respectiv cu gestiunea resurselor organizației, depășit fizic și moral, integrarea soluțiilor instalate la nivelul unor locații diferite, asigurarea conformității cu diferite reglementări (mai cu seamă de natură legală), standardizarea - la nivel global - a modului de operare al corporației, asigurarea unui nivel de siguranță și încredere la nivelul conducerii, optimizarea interacțiunii cu partenerii de afaceri, îmbunătățirea procesului de muncă pentru angajați precum și reducerea capitalului circulant.
 Au fost sistematizate unele proprietăţi ale sistemelor informatice integrate de care companiile trebuie să fie conştiente atunci când se decid să implementeze un astfel de produs:
@@ Line 153: / Line 178: @@
   * recuperarea investiţiei nu este imediată şi se datorează îmbunătăţirii proceselor de afaceri şi nu aplicaţiei ERP în sine; restructurarea este determinată de mai mulţi factori cum ar fi complexitatea operaţiilor, număr de participanţi şi acceptarea de către factorul uman, aspecte care implică o perioadă de timp mai mare sau mai mică;
   * un sistem integrat trebuie să fie configurat pentru a funcţiona potrivit aşteptărilor, însă acest proces este limitat de modul în care a fost proiectată aplicaţia; astfel, o parte din codul sursă trebuie particularizat pentru a fi îndeplinite toate cerinţele;
-  * implementarea sistemului ERP reprezintă etapa cea mai importantă şi totodată cea mai dificilă din acest proces, determinând succesul sau eşecul adoptării unei astfel de soluţii la nivelul companiei.
+  * implementarea sistemului ERP reprezintă etapa cea mai importantă şi totodată cea mai dificilă din acest proces, determinând succesul sau eşecul adoptării unei astfel de soluţii la nivelul companiei;
+  * lansarea în execuție a sistemului integrat pentru gestiunea resurselor companiei poate determina o perioadă în care activitatea să fie întreruptă, aceasta putând varia între o săptămână și șase luni, datorită problemelor tehnice (mai ușor de rezolvat) sau legate de diferite procese, respectiv de specificul organizației (mai greu de rezolvat, motiv pentru care ar trebui estimate din timp).
-Aşteptările potrivit cărora adoptarea unei aplicaţii ERP în cadrul companiei va îmbunătăţi procesele de afaceri ale instituţiei într-un timp scurt sunt într-o anumită măsură nejustificate. Scăderea costurilor de producţie şi îmbunătăţirea serviciilor depind într-un grad destul de mare de modul în care sistemul este compatibil cu funcţionalităţile organizaţiei cât şi de felul în care procesele de configurare şi personalizare reproduc cultura afacerii, strategia şi structura instituţiei. De aceea, este important să se dezvolte soluţii adecvate cu procesele şi fluxul de informaţii specifice afacerii.
+Aşteptările potrivit cărora adoptarea unei aplicaţii ERP în cadrul companiei va îmbunătăţi procesele de afaceri ale instituţiei într-un timp scurt sunt într-o anumită măsură nejustificate. Scăderea costurilor de producţie şi îmbunătăţirea serviciilor depind într-un grad destul de mare de modul în care sistemul este compatibil cu funcţionalităţile organizaţiei cât şi de felul în care procesele de configurare şi personalizare reproduc cultura afacerii, strategia şi structura instituţiei. De aceea, este important să se dezvolte soluţii adecvate cu procesele şi fluxul de informaţii specifice afacerii. Conform sondajelor de opinie realizate de Panorama Consulting anual, se constată că rata de succes a implementării unei soluții integrate pentru gestiunea resurselor întreprinderii înregistrează o tendință descendentă, fapt ce se datorează unei investiții (financiare, de timp sau resurse umane) insuficiente în privința alegerii unui produs care să deservească adecvat cerințele legate de fluxurile informaționale și a proceselor de afaceri precum și a unei analize superficiale a beneficiului care poate fi adus de adoptarea unei asemenea aplicații. În același sens, a fost raportat faptul că experiența utilizatorilor este mai degrabă neutră în privința utilizării acestui tip de produse.
+Obținerea de beneficii ulterioare implementării sistemului de tip Enterprise Resource Planning la nivelul organizației este realizată în proporție de 65% de aproximativ o treime dintre organizații, perioada medie în care astfel de rezultate sunt înregistrate fiind de regulă 2 ani. În acest scop, este necesară însă definirea unui plan prin care aceste obiective să fie urmărite precum și a unor indicatori prin care să fie cuantificate, încă din momentul în care se ia decizia adoptării unei anumite aplicații. Organizațiile raportează cel mai frecvent faptul că efectele implementării unui pachet de module integrate sunt: îmbunătățirea disponibilității informațiilor, optimizarea interacțiunii (cu furnizorii și clienții), creșterea calității datelor, perfecționarea productivității și a eficienței, posibilitatea de a lua decizii în cunoștință de cauză, evitarea necesității de a depune efort inutil, controlul conformității cu diferite standarde, reducerea costurilor de întreținere, operare sau cu munca propriu-zisă. Ponderea celor care declară că nu au obținut nici un beneficiu de pe urma implementării unui astfel de produs este nesemnificativ.
 ===== Servicii pentru adoptarea unui pachet de module integrate =====
@@ Line 161: / Line 189: @@
 Există trei tipuri de servicii profesionale care sunt oferite atunci când este implementată o aplicaţie de planificare a resurselor companiei:
   * **analiză (a cerinţelor clientului)** / **servicii de consultanţă** (ale căror costuri reprezintă 60-98% din preţul proiectului, restul fiind licenţe software şi hardware) – sunt identificate fluxurile din cadrul organizaţiei, stabilindu-se cum poate fi folosită aplicaţia în contextul dat;
+  * **configurare** / **particularizare** (a pachetului de aplicaţii generic existent în funcţie de specificaţiile rezultate ca urmare a procesului de analiză);\\ \\ **Configurarea** reprezintă găsirea unei soluţii de compromis între funcţionalitatea urmărită de la sistemul ERP dorit şi funcţionalitatea oferită de sistemul ERP generic deja implementat. Configurarea are două etape: //selectarea modulelor// care se doresc instalate şi //specificarea unor tabele de configurare// pentru a direcţiona modul în care va acţiona logica aplicaţiei pentru a fi apropiată de funcţionalitatea dorită.\\ În privința selecției modulelor, unele companii vor dori să adopte anumite programe şi să renunţe la altele (pentru că deţin deja module cu funcţionalitatea dorită – pe care le consideră eventual mai performante – sau deoarece nu au nevoie de astfel de module). Cele mai frecvent integrate module sunt cele legate de contabilitate sau alte funcţii financiare în timp ce printre cele mai puţin solicitate sunt cele care vizează gestiunea resurselor umane. Cu cât sunt mai multe module adoptate, cresc beneficiile oferite de integrare dar şi riscurile implicate de modificări precum şi costurile.\\ Completarea tabelelor de configurare poate implica specificarea faptului că gestiunea inventarului este FIFO sau LIFO sau sistematizarea veniturilor şi cheltuielilor se face în funcţie de localizarea geografică, tip de produs sau linie de distribuţie.\\ \\ În condiţiile în care nu se ajunge la rezultatul dorit, există două soluţii: rescrierea unei părţi din sistemul ERP generic sau interfaţarea între acesta şi aplicaţia existentă, ambele implicând costuri ridicate şi timp de implementare mai îndelungat. Astfel de soluţii poartă denumirea de **particularizare**.\\ \\ Întotdeauna, configurarea trebuie să preceadă particularizarea întrucât aceasta poate face ca sistemul să devină complex, greu de întreţinut şi dificil de integrat în cadrul unui sistem încât producătorul poate refuza suportul tehnic. Deşi creşte costurile şi beneficiile integrării, particularizarea poate reprezenta reţeta secretă a succesului, implementând standardele celor mai bune practici din domeniu. De regulă, particularizarea nu poate fi evitată și cele mai multe organizații declară că în procesul de implementare a soluției de tip Enterprise Resource Planning a fost necesară și o astfel de etapă (~40% dintre companii au necesitat adaptarea codului sursă până la un nivel ce atinge 25%). Totuși, se recomandă că nivelul de particularizare să fie cunoscut încă din etapa de analiză, alegerea pachetului de programe ce urmează a fi implementat în vederea gestiunii resurselor companiei fiind influențat de gradul în care acesta trebuie să fie modificat pentru a se conforma mulțumitor fluxurilor informaționale și proceselor de afaceri desfășurate la nivelul companiei.
-  * **configurare** / **particularizare** (a pachetului de aplicaţii generic existent în funcţie de specificaţiile rezultate ca urmare a procesului de analiză);\\ \\ **Configurarea** reprezintă găsirea unei soluţii de compromis între funcţionalitatea urmărită de la sistemul ERP dorit şi funcţionalitatea oferită de sistemul ERP generic deja implementat. Configurarea are două etape: //selectarea modulelor// care se doresc instalate şi //specificarea unor tabele de configurare// pentru a direcţiona modul în care va acţiona logica aplicaţiei pentru a fi apropiată de funcţionalitatea dorită.\\ În privința selecției modulelor, unele companii vor dori să adopte anumite programe şi să renunţe la altele (pentru că deţin deja module cu funcţionalitatea dorită – pe care le consideră eventual mai performante – sau deoarece nu au nevoie de astfel de module). Cele mai frecvent integrate module sunt cele legate de contabilitate sau alte funcţii financiare în timp ce printre cele mai puţin solicitate sunt cele care vizează gestiunea resurselor umane. Cu cât sunt mai multe module adoptate, cresc beneficiile oferite de integrare dar şi riscurile implicate de modificări precum şi costurile.\\ Completarea tabelelor de configurare poate implica specificarea faptului că gestiunea inventarului este FIFO sau LIFO sau sistematizarea veniturilor şi cheltuielilor se face în funcţie de localizarea geografică, tip de produs sau linie de distribuţie.\\ \\ În condiţiile în care nu se ajunge la rezultatul dorit, există două soluţii: rescrierea unei părţi din sistemul ERP generic sau interfaţarea între acesta şi aplicaţia existentă, ambele implicând costuri ridicate şi timp de implementare mai îndelungat. Astfel de soluţii poartă denumirea de **particularizare**.\\ \\ Întotdeauna, configurarea trebuie să preceadă particularizarea întrucât aceasta poate face ca sistemul să devină complex, greu de întreţinut şi dificil de integrat în cadrul unui sistem încât producătorul poate refuza suportul tehnic. Deşi creşte costurile şi beneficiile integrării, particularizarea poate reprezenta reţeta secretă a succesului, implementând standardele celor mai bune practici din domeniu.
     * configurarea e disponibilă tuturor clienţilor unor sisteme ERP generice, particularizarea este opţională;
     * efectul configurării este predictibil, iar responsabilitatea asupra efectelor revine producătorului sistemului ERP generic; efectul particularizării este impredictibil şi poate necesita un proces de testare în condiţii limită realizat de echipa de implementare;
     * configurarea e compatibilă cu actualizări ale sistemului ERP generic, dar particularizarea poate fi suprascrisă, astfel încât să fie necesară reimplementarea ei în versiunea actualizată a sistemului ERP generic.
   * oferirea de **asistenţă tehnică** şi **întreţinerea sistemului integrat**;\\ \\ Aceasta implică mai formarea profesională a angajaţilor (pentru a putea utiliza sistemul informatic, capacitatea unui utilizator obișnuit de a folosi astfel de produse fiind destul de limitată) cât şi schimbarea unor proceduri.
@@ Line 208: / Line 234: @@
 Implementarea unei soluţii de business intelligence este un proces iterativ, rezultând o dezvoltare graduală a soluţiei. Etapele care sunt parcurse în mod ciclic sunt: //analiza// (în care sunt identificate datele ce vor fi utilizate şi sursele din care provin precum şi rapoartele care trebuie realizate, elaborându-se o strategie de dezvoltare pe baza unui model), //reflexia// (ce implică o analiză mai profundă, la nivel operaţional şi strategic), //acţiunea// (ce are drept obiectiv formularea unor decizii mai clare, mai bine fundamentate şi într-un timp mai scurt), //măsurarea// (pe baza unor indicatori de performanţă se stabilesc noi obiective pe care trebuie atinse în cadrul unui nou ciclu)
+===== Tendințe în evoluția sistemelor de programe pentru urmărirea activității unei societăți =====
+Având în vedere modul în care au evoluat în trecut sistemele de gestiune pentru gestiunea resurselor unei organizații, pot fi deduse o serie de tendințe care se pot constitui și în previziuni pentru viitor:
+  * producătorii aplicațiilor de planificare a activităților întreprinderii implementează soluții care să poată fi instalate în locații gestionate exclusiv de organizații, dar și accesate prin intermediul rețelei Internet sub formă de serviciu, existând clienți care au achiziționat ambele variante, acestea fiind utilizate concomitent; în același timp se constată o migrare către aplicațiile găzduite în Cloud dar administrate de companii de la distanță astfel încât să dispună de beneficiile acestor opțiuni;
+  * adoptarea soluțiilor de business intelligence devine o necesitate întrucât astfel de funcționalități sprijină luarea de decizii importante la nivelul corporației pentru optimizarea profitului; de asemenea, implementarea soluțiilor mobile este indispensabilă de vreme ce accesul la informație în timp real poate avea un impact masiv asupra momentului în care este se ia o anumită decizie;
+  * sistemele de programe pentru gestiunea resurselor companiei tind să se specializeze pe o anumită funcționalitate (gestiunea lanțului de aprovizionare, gestiunea relației cu clienții, aplicații financiar-contabile, programe pentru gestiunea resurselor umane), astfel încât să poată fi folosite independent, existând totodată și posibilitatea de a fi integrate cu alte module împreună cu care să acopere toate operațiile necesare;
+  * numărul mare de programe ce oferă diferite funcționalități legate de procesele operaționale ale unei societăți va stimula pe de o parte furnizorii de soluții ERP complete să își îmbunătățească produsele și să își diversifice oferta dar va îngreuna pe de altă parte procesul de selecție a pachetului de module care se mapează cel mai bine peste practicile organizației;
+  * consultanții în materie de sisteme de tip Enterprise Resource Planning vor trebui să își cultive competențele necesare pentru integrarea tuturor soluțiilor existente pe piață, dezvoltând diferite arhitecturi în funcție de nevoile companiei astfel încât să fie rezolvate problemele adiacente, legate de fluxurile de date și procesele de afaceri;
+  * interfețele aplicațiilor responsabile cu gestiunea resurselor vor suferi reproiectări spectaculoase, astfel încât să fie îmbunătățită experiența utilizatorilor; dacă până recent astfel de pachete de programe erau dificil de utilizat, fiind necesare sesiuni de pregătire a personalului în vederea folosirii, tendința curentă este de a utiliza elemente grafice care facilitează exploatarea, făcându-le astfel consistente cu alte sisteme folosite pe scară largă;
+  * nu vor dispărea implementările eșuate în privința adoptării soluțiilor informatice integrate la nivelul orgranizațiilor, mai ales în condițiile în care procesul de implementare nu implică și consultarea unui expert în domeniu, alegerea pachetului de programe neavând la bază o decizie informată care să ia în calcul toate fluxurile informaționale / procesele de afaceri din cadrul firmei raportate la posibilitățile funcționale ale modulelor achiziționate; în unele situații, chiar anumiți consultanți, specializați numai pe anumite aplicații ale unor producători, pot constitui cauza care să determine nereușita;
+  * vor continua să existe și implementări foarte reușite ale unor aplicații de tip Enterprise Resource Planning, care să gestioneze eficient proiectele, să reproiecteze procesele de afaceri și să supervizeze diferite schimbări la nivel operațional, acestea fiind rezultatul unei planificări atente, în care cerințele organizației sunt expuse clar unui consultant, alegându-se soluția cea mai adecvată după ce sunt investigate posibilitățile de configurare și particularizare ale acesteia și modul în care ele pot satisface mulțumitor nevoile companiei.
 ===== Principalele avantaje și dezavantaje ale utilizării unui ansamblu de programe pentru conducerea de organizații =====
 Adoptarea de sisteme ERP (însoţite sau nu de soluţii business intelligence) are beneficii evidente, însă trebuie luate în considerare şi inconvenientele asociate.
-|<100% 50% 50%>|
-^  **AVANTAJE**  ^  **DEZAVANTAJE**  ^
+==== Avantaje ====
-| elimină problema sincronizării modificărilor între mai multe sisteme | particularizare limitată |
+  * elimină problema sincronizării modificărilor între mai multe sisteme;
-| reduce riscul pierderii de date prin implementarea mai multor modele de securitate | adaptarea fluxului de activităţi pentru a fi compatibil cu sistemul ERP generic poate conduce la pierderea avantajului avut în domeniu |
+  * reduce riscul pierderii de date prin implementarea mai multor modele de securitate;
-| scurtează timpul de producţie precum şi timpul de livrare | costuri ridicate pentru implementarea sistemului ERP |
+  * scurtează timpul de producţie precum şi timpul de livrare;
-| accesul la informaţii de încredere prin folosirea unui sistem de gestiune pentru baze de date unic care asigură consistenţa şi coerenţa datelor, evitându-se redundanţa întrucât toate modulele utilizează aceleaşi informaţii din baza de date	| există posibilitatea ca producătorul să nu ofere suport tehnic, mai ales când procesul de particularizare face ca aplicaţia să fie greu de întreţinut |
+  * accesul la informaţii de încredere prin folosirea unui sistem de gestiune pentru baze de date unic care asigură consistenţa şi coerenţa datelor, evitându-se redundanţa întrucât toate modulele utilizează aceleaşi informaţii din baza de date;
-| reducerea costurilor prin optimizarea proceselor de afaceri şi controlul deciziilor | sistemele ERP se pot dovedi rigide pentru anumite organizaţii noi pe piaţă sau care intenţionează să îşi schimbe domeniul de activitate |
+  * reducerea costurilor prin optimizarea proceselor de afaceri şi controlul deciziilor;
-| sunt adaptabile (se pot modifica uşor pentru a reflecta modificările proceselor de afaceri), scalabile (datorită proiectării modulare), întreţinerea este realizată prin contractul de suport tehnic încheiat frecvent pe termen lung | integrarea unor afaceri independente poate crea dependenţe inutile |
+  * sunt adaptabile (se pot modifica uşor pentru a reflecta modificările proceselor de afaceri), scalabile (datorită proiectării modulare), întreţinerea este realizată prin contractul de suport tehnic încheiat frecvent pe termen lung;
-| acces global ce permite supravegherea proceselor de la distanţă şi accesarea de clienţi prin Internet | pregătirea profesională a personalului pentru utilizarea aplicaţiei ERP disponibilizează resurse folosite în procesele de lucru |
+  * acces global ce permite supravegherea proceselor de la distanţă şi accesarea de clienţi prin Internet;
-| modulul de optimizare poate propune periodic îmbunătăţiri prin analiza proceselor de afaceri de-a lungul timpului | |
+  * modulul de optimizare poate propune periodic îmbunătăţiri prin analiza proceselor de afaceri de-a lungul timpului.
+==== Dezavantaje ====
+  * particularizare limitată;
+  * adaptarea fluxului de activităţi pentru a fi compatibil cu sistemul ERP generic poate conduce la pierderea avantajului avut în domeniu;
+  * costuri ridicate pentru implementarea sistemului ERP;
+  * există posibilitatea ca producătorul să nu ofere suport tehnic, mai ales când procesul de particularizare face ca aplicaţia să fie greu de întreţinut
+  * sistemele ERP se pot dovedi rigide pentru anumite organizaţii noi pe piaţă sau care intenţionează să îşi schimbe domeniul de activitate;
+  * integrarea unor afaceri independente poate crea dependenţe inutile;
+  * pregătirea profesională a personalului pentru utilizarea aplicaţiei ERP disponibilizează resurse folosite în procesele de lucru.
 ===== Resurse ======
@@ Line 229: / Line 276: @@
 [[http://searchsap.techtarget.com/definition/ERP|ERP (enterprise resource planning)]]\\
 [[http://panorama-consulting.com/top-10-predictions-for-the-erp-software-industry-in-2015/|Top Ten Predictions for the ERP Software Industry in 2015]]\\
-[[http://www.statista.com/statistics/249637/erp-software-market-share-by-company/|Global market share held by the leading enterprise resource planning software companies in 2013]]\\
+[[http://panorama-consulting.com/resource-center/erp-industry-reports/|ERP Industry Reports]]\\
 [[http://www.erpsoftware360.com/erp-software.htm|Top 5 ERP Software Applications]]\\
 Ion LUNGU, Ana-Ramona BOLOGA, Vlad DIACONIŢA, Adela BÂRA, Iuliana BOTHA, //Integrarea Sistemelor Informatice//, Editura ASE, Bucureşti, 2007\\
 [[http://www.editura.ase.ro/Carte/Sisteme-informatice-executive/|Ion LUNGU, Adela BÂRA, Sisteme Informatice Executive, Editura ASE, Bucureşti, 2007]]\\
 [[http://www.editura.ase.ro/Carte/Enterprise-Resource-Planning--ERP---Elemente-introductive/|Răzvan BOLOGA, Ana Ramona LUPU, Sisteme Enterprise Resource Planning (ERP) – Elemente Introductive, Editura ASE, Bucureşti, 2012]]